Header image

BULETIN DE TEORIE MILITARĂ EDITAT DE
STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

|
|
|
|
|
|
DESPRE NOI
 
 
 
 

 
 
FORŢA DE JANDARMERIE EUROPEANĂ – INSTRUMENT DE SECURITATE AL UNIUNII EUROPENE
Colonel Zoltan BALINT
Comandant Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei Române

 

 

Nevoia existentă la nivel internaţional, cu precădere în cadrul structurilor de comandă din organismele internaţionale, de a implica activ şi alte forţe cu specific militar, de genul Forţei de Jandarmerie Europeană (JFE), derivă din lipsa experienţei componentelor militare în materia specifică a activităţii poliţieneşti.

Forţele componente ale FJE, în speţă forţele de jandarmerie cu statut militar ale ţărilor membre, se bazează pe experienţa naţională. Un aspect important cu privire la plusul de valoare îl reprezintă cooperarea cu celelalte structuri militare, dar şi civile, care participă la executarea misiunilor specifice. În acest sens, cooperarea internaţională a FJE este facilitată inclusiv de cooperarea internă pe timp de pace a structurilor de jandarmerie cu alte structuri armate şi/sau de poliţie. Pregătirea specializată a forţelor şi capabilităţile interne ale acestora – de tip armat şi de poliţie – reprezintă o altă diferenţiere obiectivă a forţelor de jandarmerie de alte structuri militarizate sau non-militarizate.

Reperele acţionale ale structurilor de jandarmerie sunt, cu diferenţe minore, apropiate de cele ale poliţiilor civile, cu menţiunea că primele au atribuţii pe linie militară, care pot, de asemenea, facilita în cazul apariţiilor unor crize de orice natură, transferul către normalitate. Poliţiile civile pot beneficia în acest caz de sprijinul şi experienţa forţelor de jandarmerie cu statut militar, ce facilitează translaţia de la faza militară la faza civilă a crizelor. Pe timpul fazelor de tranziţie, forţele de jandarmerie ştiu să evite situaţiile oscilante între pace şi război, favorizând în acest mod accesul la starea de normalitate şi la un mediu de securitate stabil. Jandarmeria, ca forţă de poliţie cu statut militar, apare în acest context ca singura viabilă pentru a asigura în condiiţii normale faza de translaţie, astfel încât să accelereze demilitarizarea şi normalizarea zonei de criză.

În ceea ce priveşte operaţiile internaţionale de menţinere a păcii, forţele de jandarmerie sunt considerate a fi mai bine adaptate pentru a executa şi misiunile de tip poliţie. Spectrul larg al tipurilor de misiuni executate permite structurilor de jandarmerie să fie prezente în situaţii în care forţele civile de poliţie şi-au pierdut credibilitatea în rândul populaţiei sau nu pot interveni datorită insuficienţei numerice, a pregătirii sau a metodologiilor de intervenţie unde se pune accent pe controlul mulţimilor.

Un alt argument cu privire la necesitatea forţelor de jandarmerie în situaţii de criză se bazează şi pe avantajul că aceastea pot utiliza mijloace militare într-un context civil. Fiind organizate pe principii militare, forţele de jandarmerie pot fi rapid desfăşurate (în termen de 30 de zile cu până la 800 de jandarmi), pot fi plasate sub comandă militară, pot lucra într-un mediu militar şi sunt capabile să se susţină inclusiv din punct de vedere logistic. Aceste caracteristici speciale fac ca tendinţa internaţională să prefere şi să adopte această opţiune tocmai aptitudinii acestora de a combina capacităţile pe linie de poliţie cu cele specifice în situaţii de criză, în circumstanţe exigente şi eventual sub comandă militară.

FJE poate executa toate tipurile de operaţii: de prevenire a conflictului, de realizare a păcii, de menţinere a păcii, de impunere a păcii, de construire a păcii sau umanitare. Misiunile specifice pentru forţele de jandarmerie privesc executarea misiunilor de restabilire şi menţinere a ordinii publice, supravegherea şi consilierea unei poliţii locale în activitatea sa obişnuită, conducerea procesului de supraveghere a controlului de trafic ilicit, executarea misiunilor de poliţie de frontieră, de protecţie apropiată, de investigaţie judiciară pentru urmărirea infractorilor şi transferul lor sub autorităţile judiciare competente.

Operaţiile de menţinere a păcii ale FJE pot fi mandatate atât de Uniunea Europeană, cât şi de ONU, NATO, OSCE sau alte organisme internaţionale, cu menţiunea că FJE oferă un instrument complementar în capacităţile de gestionare a crizelor civile ale UE.

 

Contextul european favorabil creării Forţei de Jandarmerie Europeană

În calitate de instrument al Uniunii Europene specializat în gestionarea crizelor, Forţa de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR) se implică activ în misiunile civile şi operaţiile militare desfăşurate la nivel internaţional, ceea ce reprezintă o formă de aplicare a priorităţilor europene de securitate şi apărare stabilite prin intermediul Politicii Europene de Securitate şi Apărare1.

Conform prevederilor articolului 3 din Tratatul Forţei de Jandarmerie Europeană, încheiat la Velsen, în Olanda, la 18 octombrie 2007, FJE/EUROGENDERFOR2 "reprezintă Forţa de Poliţie Multinaţională cu statut militar compusă dintr-un Comandament Permanent şi Forţele desemnate de părţi ca urmare a transferului de autoritate". Acest tratat, semnat în Olanda de către Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Olandei şi Republica Portugheză, a pus bazele existenţei EUROGENDERFOR.

FJE răspunde necesităţii de a efectua rapid tot spectrul de acţiuni privind securitatea civilă, fie pe cont propriu, fie în paralel cu intervenţia militară, prin asigurarea unui instrument multinaţional şi eficient. De asemenea, facilitează manipularea de care au nevoie forţele de poliţie pentru gestionarea situaţiilor de criză, profitând de experienţa deja acumulată în misiunile de menţinere a păcii. Este în măsură să acţioneze independent sau în cooperare cu alte componente ale operaţiilor de stabilizare din diverse regiuni de instabilitate de pe glob, capabilă de a fi plasată sub comandă civilă şi militară, aptă să acţioneze specializat pentru executarea întregului spectru al misiunilor de poliţie. Forţa de Jandarmerie Europeană este constituită din forţe de tip jandarmerie, puse la dispoziţie de către statele membre în mod voluntar, conform Declaraţiei de Intenţie semnată la Noordwijk, la 17 ianuarie 2004 şi a Tratatului Forţei de Jandarmerie Europeană3.

FJE vizează o detaşare coerentă şi coordonată a forţelor de poliţie a UE, cu un statut de poliţie militară şi puteri depline, este pusă la dispoziţia UE, dar poate fi, de asemenea, pusă şi la dispoziţia ONU, OSCE, NATO sau altor organizaţii internaţionale sau coaliţii ad-hoc. Astfel, ea este concepută ca un instrument poliţienesc integrat, cuprinzând astfel funcţia poliţienească de o manieră globală şi regrupând ansamblul misiunilor care îi sunt atribuite4.

Trebuie înţeles că EUROGENDERFOR5 nu se identifică ca o structură a Uniunii Europene, ci mai degrabă ca un instrument al acesteia.

 

Diferenţele de ordin valoric dintre Forţa de Jandarmerie Europeană şi Forţa de Poliţie Europeană (European Police Force)

Principalul argument6 care adaugă plusul calitativ în favoarea FJE este tocmai cooperarea multinaţională. Valoarea adăugată pe care FJE o poate oferi în domeniul gestionarii crizelor internaţionale este dublă: este un instrument adecvat pentru a acţiona într-un mediu conflictual, în special în timpul misiunilor de înlocuire, şi are capacitatea de desfăşurare rapidă. De asemenea, există şi alte argumente:

• este capabilă să desfăşoare rapid (în termen de 30 de zile) o misiune de poliţie interoperabilă cu o capacitate de până la 800 de jandarmi;

• este capabilă, pe baza valorilor, aptitudinilor şi exerciţiilor comune, să realizeze mai multe misiuni de poliţie în circumstanţe exigente şi sub comandă militară;

• activităţile de culegere şi analiză a informaţiilor sunt direcţionate pentru a oferi un răspuns eficient în combaterea activităţilor de tip criminal;

• poate executa tot spectrul de misiuni cu privire la ordinea şi siguranţa publică, astfel încât să accelereze demilitarizarea şi normalizarea zonei de criză;

• este capabilă şi dispusă să efectueze toate tipurile de misiuni de poliţie, inclusiv misiunile de înlocuire şi sprijin;

• oferă condiţii pentru îmbunătăţirea interoperabilităţii forţelor FJE, între forţele FJE şi forţele de poliţie, prin programe specifice de pregătire;

• este capabilă să fie integrată într-un organism militar de gestionare a crizelor;

• este concepută pentru a fi desfăşurată rapid datorită CIMIN şi unităţii sale logistice;

• oferă un instrument complementar în capacităţile de gestionare a crizelor civile ale UE;

• oferă un plus de valoare datorat experienţei în executarea tuturor tipurilor de misiuni de poliţie;

• obiectivul FJE de a avea unităţi integrate, pregătirea specializată şi statutul personalului.

 

Modul prin care FJE este legată de Uniunea Europeană

FJE este legată de Uniunea Europeană în cinci moduri7:

a) este, în primul rând, o forţă aflată la dispoziţia UE;

b) este capabilă să se desfăşoare şi să devină operaţională şi prin pre-unităţi de poliţie organizate8, care sunt apte pentru misiuni de înlocuire şi sprijin în mod rapid;

c) capacităţile FJE se identifică cu prezentele concepte UE privind gestionarea situaţiilor de criză (şi cu referire la conceptul de SPU – Unităţile de Poliţie Integrate9);

d) este alcătuită în principal din aceleaşi forţe participante şi semnatare ale Actului Final de la Helsinki cu privire la gestionarea crizelor civile;

e) participante la FJE pot fi toate statele membre UE.

 

Misiunile şi responsabilităţile acţionale ale FJE

De principiu, FJE10 poate executa misiuni în două domenii majore ale operaţiilor de gestionare a crizelor: de înlocuire şi de consolidare a forţelor de poliţie locale.

În cazul în care forţele FJE sunt dislocate în teatre de operaţii, acestea trebuie să fie capabile să efectueze, printre altele, operaţii de sprijin în lupta împotriva criminalităţii organizate şi, de asemenea, să fie în măsură să protejeze participanţii din alte misiuni civile.

În toate operaţiile sale, FJE poate solicita sprijin politic din partea administraţiilor locale şi atunci când acţionează în interesul unui organism internaţional, de la un reprezentant al organismului internaţional care a emis mandatul. În plus, pentru a acţiona în situaţii conflictuale, FJE are nevoie de un mandat clar şi complet, care să beneficieze de procedurile legale proprii zonei unde se acţionează, respectiv Codurile Penale şi de Procedură Penală11, să se bazeze pe capacităţile de aplicare a legii ale magistraţilor şi instanţelor judecătoreşti, dar şi pe modalităţile eficiente de comunicare şi informare a publicului local. Administraţiile locale sau alţi actori din domeniu pot oferi informaţii de sprijin în scopul asigurării unor investigaţii securizate cu privire la criminalii de război sau alte grupuri infracţionale organizate.

Trebuie înţeles că majoritatea operaţiilor în care FJE se desfăşoară sunt misiuni de poliţie (care se execută în cadrul mandatului unor organisme internaţionale, gen UE, ONU, OSCE, NATO sau altă coaliţie ad-hoc), fie pe cont propriu (întrucât misiunea încredinţată este specifică numai jandarmeriei), fie împreună cu alte forţe de poliţie sau militare. Acest lucru înseamnă că toate forţele de poliţie care doresc să ia parte la misiune, inclusiv FJE, trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite de către organismul internaţional care a emis mandatul12.

În ceea ce priveşte sprijinul necesar derulării operaţiilor specifice, FJE prin CIMIN poate cere şi alte unităţi militare în scopul sprijinirii operaţiilor de poliţie din domeniu sau de transport, de asistenţă medicală, de logistică etc. Contribuţia oricărei alte forţe militare co-participante la operaţiune alături de FJE finală trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite de către FJE şi are nevoie de aprobarea CIMIN. Aceleaşi condiţii sunt valabile şi în cazul participării unor forţe de poliţie cu statut civil la operaţiile internaţionale ale FJE.

FJE poate fi angajată inclusiv preventiv (în cazuri foarte bine identificate), în absenţa unei forţe militare desfăşurată în prealabil, iar în situaţii conflictuale poate acoperi toate aspectele unei operaţii de gestionare civilă a crizelor. În conformitate cu dispoziţiile "Concepţiei de Utilizare Operaţională a Forţei de Jandarmerie Europeană", este în măsură să intervină pe trei niveluri de intensitate, respectiv:

a) gestionarea militară a crizei13 - permite angajarea FJE în sprijinul forţelor militare pentru a desfăşura misiuni de restabilire şi menţinere a ordinii publice şi de poliţie judiciară;

b) faza de tranziţie14 (criză de intensitate medie) – în care FJE asigură integral misiuni de restabilire a ordinii, dar şi de poliţie judiciară, permiţând în acest mod dezangajarea forţei militare;

c) faza teatruluide operaţii stabilizat15- FJE este capabilă să îşi execute misiunile sub autoritate civilă, să se integreze forţei de ordine internaţionale şi să efectueze acţiuni de cooperare cu autorităţile locale; FJE poate facilita predarea responsabilităţilor către autorităţile civile şi agenţiile care participă la eforturile de cooperare, dacă este necesar.

În conformitate cu mandatul fiecărei operaţii, FJE poate efectua un spectru larg de misiuni16decurgând din capacităţile lor de poliţie, cum ar fi:

– executarea misiunilor de restabilire şi menţinere a ordinii publice;

– supravegherea şi consilierea unei poliţii locale în activitatea sa obişnuită, inclusiv în ceea ce priveşte investigaţia judiciară;

– conducerea procesului de supraveghere a controlului de trafic ilicit, executarea misiunilor de poliţie de frontieră şi celor de cercetare generală;

– executarea muncii de investigaţie judiciară, acoperind sfera depistării de acte de delincvenţă, urmărirea infractorilor şi transferul lor sub autorităţile judiciare competente;

– protecţia populaţiei şi a bunurilor şi restabilirea ordinii în cazul unor manifestaţii publice cu grad ridicat de risc;          

– pregătirea la standarde internaţionale a ofiţerilor de poliţie locală;

– protecţia transporturilor speciale;

– asigurara protecţiei unor obictive şi instituţii importante;

– pregătirea instructorilor, în special în cadrul programelor de cooperare.

 

Jandarmeria Română: membră cu drepturi depline a Forţei de Jandarmerie Europeană

Jandarmeria Română, în conformitate cu competenţele stabilite prin legea sa organică, a înţeles necesitatea de a se alinia în structurile funcţionale la nivel european şi a demarat procedurile necesare atât în Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar (FIEP), precum şi în Forţa de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR sau FJE17), instituţii a căror cooperare a modernizat conceptul de comunitate a forţelor de poliţie cu statut militar.

Jandarmeria Română a fost invitată să participe cu un ofiţer, în calitate de observator, la primul exerciţiu de comandament organizat de către statul major al FJE din Vicenza, între 13-17 iunie 2005. Exerciţiul a fost organizat în Franţa, la Saint–Astier, în acelaşi centru unde anual sunt organizate şi desfăşurate stagiile de antrenament pentru Forţa de Poliţie Europeană, la care Jandarmeria Română participă în calitate de coorganizatoare alături de Jandarmeria Naţională Franceză, Garda Civilă Spaniolă şi Poliţia de Frontieră Germană.

Prin Memorandumul comun M.A.I. – M.A.E. cu tema "Iniţierea demersurilor vizând obţinerea de către România a statutului de membru la Forţa de Jandarmerie Europeană (F.J.E.)"18au fost aprobate o serie de măsuri, care s-au concretizat prin semnarea de către inspectorul general al Jandarmeriei Române la Coimbra, în Portugalia, la 17 decembrie 2008, a Declaraţiei privind acordarea Statutului de Membru FJE pentru România.

Astfel, partea română a fost de acord să subscrie tuturor documentelor aprobate anterior de către F.J.E., urmând să depună un instrument de aderare la depozitarul tratatului privind constituirea Forţei de Jandarmerie Europeană (Italia), îndată ce tratatul va intra în vigoare (doar trei state din cele cinci semnatare au ratificat tratatul).

Din punct de vedere tehnic, participarea efectivă la acţiunile FJE se circumscrie Aranjamentului tehnic privind aspectele financiare referitoare la Forţa de Jandarmerie Europene, semnat la Madrid, la 14 martie 2006 şi Aranjamentului tehnic privind aspectele financiare referitoare la operaţiile Forţei de Jandarmerie Europeană, semnat la Amsterdam, la 15 noiembrie 2007, la care România urma să devină parte.

 

Concluzii

În calitate de instrument al Uniunii Europene, Forţa de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR) se impune ca o forţă activă şi specializată în misiunile civile şi operaţiile militare desfăşurate la nivel european şi internaţional, ceea ce reprezintă o formă de aplicare a priorităţilor europene de securitate şi apărare stabilite prin intermediul Politicii Europene de Securitate şi Apărare.

Un alt aspect important în sfera securităţii şi creşterii eficienţei misiunilor UE de gestionare a crizelor, mai ales după Tratatul de la Lisabona, îl reprezintă extinderea ariei de acţiune a misiunilor, dincolo de cele existente, de tip umanitar şi de salvare, menţinere a păcii şi de management al crizelor, inclusiv impunere a păcii.

EUROGENDFOR răspunde necesităţii de a efectua rapid tot spectrul de acţiuni privind securitatea civilă prin asigurarea unui instrument multinaţional şi eficient. De asemenea, facilitează manipularea de care au nevoie forţele de poliţie pentru gestionarea situaţiilor de criză şi este în măsură să acţioneze independent sau în cooperare cu alte componente ale operaţiilor de stabilizare din diverse regiuni de instabilitate de pe glob.

EUROGENDFOR este capabilă de a fi plasată sub comandă civilă sau militară şi este aptă să acţioneze specializat pentru executarea întregului spectru al misiunilor de poliţie.

 

 

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 

Legislaţie Europeană

Tratatul de la Amsterdam privind Uniunea Europeană, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 340, din 10 noiembrie 1997.

Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 306, din 17 decembrie 2007.

Tratatul de la Nisa de modificare a tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a comunităţilor europene şi a anumitor acte conexe, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 80, din    10 martie 2001.

Tratatul de la Prüm privind intensificarea cooperării transfrontaliere, mai ales în ceea ce priveşte combaterea terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 125, din 7 iunie 2007.

*** Treaty Between the Kingdom of Spain, the French Republic, the Italian Republic, the Kingdom of The Netherlands and the Portuguese Republic, establishing the European Gendarmerie Force EUROGENDFO.

*** European Gendarmerie Force Mission Closure GuidelinesssProject.

*** European Gendarmerie Force Operational Concept.

 

 

Legislaţie internă

Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de aderarea României la EUROGENDFOR (F.N.), Transparenţă Decizională www.mai.gov.ro

Legea nr.13 din 7 februarie 2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene.

Legea nr.146 din 10 iulie 2008 pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prum, la 27 mai 2005, publicat în Monitorul Oficial nr.590, din 6 august 2008.

 

Autori români şi străini:

Antonescu, Olimpiodor – Participarea la gestionarea civilă a crizelor prin Forţa de Jandarmerie Europeană. O nouă provocare pentru Jandarmeria Română, Stabilitate şi Securitate Regională, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", Sesiune Anuală de Comunicări Ştiinţifice cu participare internaţională, 9-10 aprilie 2009, Bucureşti.

Armitage, D., Moisan, A. – Constabulary Forces and Post-Conflict Transition: The Euro-Atlantic Dimension, Strategic Forum (Washington, D.C.: National Defense University, November 2005).

Cucu, Cornel, "Operaţiile de menţinere a păcii – actualitate şi tendinţe", Colocviu Strategic, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, nr.11, noiembrie 2006.

Wegner, Michel, de – The potential of the European Gendarmerie Force, Clingendael Security Paper No.10, Netherlands Institute of International Relations Clingendael, March 2009.

Duţu, P., Dinu, M., Ş, – Politica Europeană de Securitate şi Apărare – cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Bucureşti, 2007.

Studii, articole:

*** Buletin Afaceri Europene, Direcţia Generală Pregătire ECOFIN şi Asistenţă Comunitară, 12 februarie 2008.

*** Ghidul privind Tratatul de la Lisabona, Comisia Europeană, Oficiul pentru Publicaţii, na-78-09-931-ro-c

*** Politica Europeană de Securitate şi Apărare, Departamentul pentru Integrare Euroatlantică şi Politica de Apărare, Ministerul Apărării, Bucureşti, 2009.

Bibliografie web:

http://www.consilium.europa.eu (site oficial al Consiliului Uniunii Europene)

http://www.eesc.europa.eu (site oficial al Comitetului Economic şi Social European)

http://www.euractiv.com (reţea de portaluri dedicate afacerilor europene)

http://www.eurocorps.org (site oficial al Forţei Uniunii Europene şi Alianţei Atlantice)

http://www.eurogenderfor.org (site oficial al Forţei de Jandarmerie Europeană)

http://www.mae.ro (site oficial Ministerul Afacerilor Externe)

http://www.mai.gov.ro (site oficial Ministerul Administraţiei şi Internelor)

http://www.jandarmeriaromana.ro (site oficial Jandarmeria Română)

 

 

NOTE
pxv

1. " Treaty Between the Kingdom of Spain, the French Republic, the Italian Republic, the Kingdom of The Netherlands and the Portuguese Republic, establishing the European Gendarmerie Force EUROGENDFOR".

2."What is the EGF", după http://www.eurogenderfor.org, ultima accesare la 04.02.2010.

3. Tematica specifică de aderare a Jandarmeriei Române la EUROGENDERFOR – S.C.I.A.E.-I.G.J.R. şi http://www.jandarmeriaromana.ro, ultima accesare la 04.02.2010.

4. restabilirea ordinii publice, asigurarea şi menţinerea ordinii publice, poliţie judiciară, cercetare şi exploatare a informaţiilor etc.

5. EGF în limba engleză, FGE în limba franceză şi FJE în limba română.

6. "What is the added value of the EGF compared with the European Police Force?", după http://www.eurogenderfor.org, ultima accesare la 04.02.2010.

7. "How is the EGF related to the European Union?", după http://www.eurogenderfor.org, ultima accesare la 04.02.2010.

8. Pre-Organised Police Units.

9. Integrated Police Units.

10. Conform "Treaty Between the Kingdom of Spain, the French Republic, the Italian Republic, the Kingdom of The Netherlands and the Portuguese Republic, establishing the European Gendarmerie Force EUROGENDFOR".

11. "What Kind of Support does the EGF Need in Operations?", după http://www.eurogenderfor.org, ultima accesare la 04.02.2010.

12."Who Gives the Mandate for Operations in which the EGF is Involved?", după http://www.eurogenderfor.org, ultima accesare la 04.02.2010.

13. the initial phase.

14. the transitional phase.

15. the disengagement phase.

16. "What are the Tasks the EGF can Perform?" după http://www.eurogenderfor.org, ultima accesare la 04.02.2010.

18. "Hotărârea privind suplimentarea bugetului Ministerului Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de aderarea României la EUROGENDFOR".

    





 

 

 

 

Forţa de Jandarmerie Europeană – instrument de securitate al Uniunii Europene

 

Pirateria – o nouă faţă modernă a criminalităţii organizate (1)

 

Influenţa globalizării asupra conflictului etnico-religios

 

Provocări de securitate în secolul XXI

 


 
  Webdesign LTC Dragos Anghelache