Header image

BULETIN DE TEORIE MILITARĂ EDITAT DE
STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

|
|
|
|
|
|
DESPRE NOI
 
 
 
 

 
 
BUGETUL FORŢELOR TERESTRE PE ANUL 2010 ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Colonel Iulian CRISTACHE

Acum, după aprobarea de către Parlamentul României a bugetului de stat pe anul 2010, cunoaştem faptul că alocaţiile bugetare pentru Ministerul Apărării Naţionale şi implicit ale Forţelor Terestre sunt aproximativ egale cu cele din anul 2009.

Pentru structurile de planificare şi execuţie a bugetului este cunoscut faptul că este mai greu să gestionezi această activitate atunci când ai alocaţi bani sub nevoi, decât atunci când ai bani mulţi şi trebuie să-i cheltuieşti.

La prima vedere suntem tentaţi să nu credem acest aspect deoarece atunci când ai bani trebuie să desfăşori mai multe activităţi, respectiv mai multe proceduri de achiziţii, cu tot ceea ce reprezintă o licitaţie, caiete de sarcini, specificaţii tehnice, contestaţii, reluări ale licitaţiilor din diverse motive, întocmirea şi actualizarea permanentă a Planurilor anuale ale achiziţiilor publice etc. Dar de regulă, acestea sunt aspecte pe care structurile de planificare şi achiziţii le pot depăşi relativ uşor şi se pot realiza multe achiziţii utile pentru structurile militare.

Întrebarea pe care ne-o punem este ce facem când avem bani puţini? Cum acţionăm? Ce le propunem comandanţilor (şefilor) în calitatea noastră de specialişti în planificarea bugetară? Iată doar câteva aspecte care ne frământă acum, la început de an.

Pentru a putea să foloseşti cât mai util banii alocaţi trebuie să cunoşti foarte bine ce trebuie să faci pentru structurile pe care le conduci şi pe care le finanţezi.

În acest sens, la nivelul Statului Major al Forţelor Terestre, cu participarea tuturor structurilor implicate (logistice, personal, înzestrare etc.) au fost identificate, cuantificate şi estimate nevoile de cheltuieli pentru dotarea şi funcţionarea Forţelor Terestre.

Dar necesarul este foarte mare, aproximativ cât întregul buget al armatei pe un an de zile.

Al doilea element pe care trebuie să-l stăpânim foarte bine este să cunoaştem obiectivele şi în baza lor să stabilim priorităţile de acţiune, să decidem ce trebuie să finanţăm, să achiziţionăm, şi la ce trebuie să renunţăm sau să amânăm.

 Este cunoscut faptul că, în anul 2010, bugetul alocat armatei şi, implicit, Forţelor Terestre este la nivelul celui din anul 2009. Aşa cum afirmă numeroşi analişti economici, avem un buget de „maximă austeritate”. Afirmaţia este realistă, deoarece sunt impuse restricţii privind creşterile salariale, acordarea de prime trimestriale, ocuparea posturilor vacante, achiziţia de autovehicule, mobilier etc. Dar totuşi avem aceiaşi bani ca anul anterior, avem experienţa unui an greu din care am învăţat cum să ne descurcăm în condiţii de criză şi ştim că nu vom mai primi alte fonduri băneşti. Rezultă că trebuie să fim mai chibzuiţi, mai restrânşi în utilizarea banilor, să reducem la maximum costurile unor activităţi şi cele cu utilităţile etc. Cuvântul de ordine în acest an trebuie să fie „economii pe toate liniile“.

Ţinând cont de cele prevăzute mai sus, voi prezenta, în continuare, un punct de vedere privind modalităţile de repartizare pe priorităţi a fondurilor băneşti alocate în acest an.

Prioritatea numărul unu în Forţele Terestre o reprezintă susţinerea misiunilor în teatrele de operaţii. Rezultă că vom asigura fondurile băneşti necesare achitării cheltuielilor specifice acestor misiuni, din care cele mai importante sunt drepturile băneşti în lei şi în valută, asigurările de viaţă, mentenanţa tehnicii, transportul în şi din teatrele de operaţii etc. Pentru a asigura în totalitate cheltuielile pentru teatrele de operaţii, mai întâi trebuie să cunoaştem misiunile, să calculăm costurile şi, în cele din urmă, să alocăm aceste fonduri băneşti în buget pe subcapitolul bugetar destinat acestor activităţi.

A doua prioritate şi totodată o mare răspundere pentru Forţele Terestre este realizarea structurii de forţe conform Planului-cadru de restructurare şi modernizare a Armatei României. Activităţile de operaţionalizare, înfiinţare şi desfiinţare a structurilor trebuie susţinute cu fondurile băneşti necesare desfăşurării lor. Fiecare activitate are specificul ei şi, implicit, naturile de cheltuieli sunt diferite. Dacă la desfiinţare sunt necesare mai multe fonduri pentru plăţi compensatorii, ajutoare la trecerea în rezervă, diurne, transport etc., la operaţionalizare efortul se îndreaptă spre cheltuielile de capital pentru procurarea echipamentelor şi tehnicii necesare dotării acestor structuri pentru a fi compatibile cu cele din NATO şi pentru instruirea forţelor, iar pentru înfiinţare efortul este îndreptat către cheltuielile de personal (indemnizaţiile de detaşare, de delegare, de mutare, chirii), transport, reparaţii curente etc. Vom putea asigura doar parţial acest obiectiv, datorită limitărilor privind fondurile alocate pentru achiziţii noi de echipamente şi tehnică necesare dotării structurilor operaţionalizate. Soluţia o reprezintă asigurarea tehnicii prin substituire cu cea existentă. Este doar o soluţie de moment, care va fi remediată o dată cu creşterea alocaţiilor bugetare.

A treia prioritate este realizarea Obiectivelor Forţei asumate de Forţele Terestre, fiind eşalonată pe o perioadă scurtă şi medie. Efortul principal este direcţionat către cheltuielile de capital, deoarece realizarea acestor obiective presupune achiziţii de echipamente şi tehnică militară compatibilă cu cele ale partenerilor din alianţă. Ca şi la obiectivul anterior, există limitări în achiziţia acestor echipamente. Soluţia o reprezintă redimensionarea unor obiective şi amânarea realizării acestora.

Un obiectiv important, care trebuie finanţat, monitorizat şi realizat integral îl reprezintă instrucţia forţelor. Din experienţa anilor trecuţi a rezultat faptul că acest obiectiv nu solicită mari cheltuieli, deoarece există armamentul şi muniţia necesară executării exerciţiilor cu trageri de luptă. O atenţie deosebită trebuie să o acordăm planificării fondurilor băneşti necesare organizării şi desfăşurării exerciţiilor de afirmare şi certificare a structurilor operaţionalizate. Principalele cheltuieli pentru susţinerea acestor exerciţii vizează asigurarea combustibilului, piesele de schimb, transportul tehnicii şi personalului în poligoane, diurnele de delegare, hrănirea efectivelor în poligoane etc.

 A patra prioritate este reprezentată de problemele care înfăţişează activităţile curente ale structurilor subordonate de pe agenda zilnică a structurilor de planificare şi execuţie bugetară. Grija deosebită determinată de răspunderea faţă de personalul din Forţele Terestre pentru a asigura drepturile băneşti, funcţionarea normală a unităţilor prin plata cheltuielilor cu utilităţile (energie electrică, gaze naturale, apă, canalizare etc.), comunicaţiile, mentenanţa echipamentelor şi tehnicii din dotare, realizarea hrănirii întregului personal, asigurarea medicamentelor, repararea infrastructurii sunt doar câteva aspecte ale preocupărilor noastre curente. Trebuie să recunosc că fiecare dintre activităţile enumerate presupun eforturi deosebite din partea serviciilor specializare (logistic, comunicaţii şi informatică, personal, financiar – contabil etc.) şi vor face obiectul unor prezentări detaliate, separate şi punctuale.

Chiar dacă nu reprezintă o prioritate specificată în vreun obiectiv, la repartiţia fondurilor băneşti în buget trebuie să ţinem seama de asigurarea necesarului de credite pentru instituţiile de învăţământ (Academia Forţelor Terestre, colegiile militare liceale, Şcoala Militară de Maiştrii Militari şi Subofiţeri, grădiniţe) şi ajutorul social, din care cele mai semnificative sunt ajutoarele acordate cadrelor militare la trecerea în rezervă, indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, ajutorul de deces etc.

Consider că cel mai important atu al nostru (al structurilor de planificare bugetară) îl reprezintă faptul că ştim unde suntem, ştim unde trebuie să ajungem, ştim ce trebuie să facem şi, mai ales, ştim cum să facem.

De aceea, în condiţiile unor resurse financiare limitate, trebuie să gândim foarte bine cheltuirea lor, iar unde nu avem resursele financiare necesare, trebuie să găsim soluţii şi alternative. Sunt sigur că vor exista voci care să spună că aşa ceva nu se poate, dar sunt exemple când activităţi importante s-au desfăşurat în condiţii normale, cu alocaţii bugetare reduse.

Printr-o gestionare înţeleaptă şi riguroasă a bugetului Forţelor Terestre din anul 2010 vom încerca realizarea principalelor obiective şi misiuni asumate.
    





 

 

Bugetul Forţelor Terestre pe anul 2010 în contextul crizei economico-financiare

 

 

 


 
  Webdesign LTC Dragos Anghelache