Header image

BULETIN DE TEORIE MILITARĂ EDITAT DE
STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

|
|
|
|
|
|
DESPRE NOI

 
 
 

 
 
OPERAŢII SPECIFICE RĂZBOIULUI DE TIP ASIMETRIC - CONTRA-INSURGENŢA ÎN TEATRUL DE OPERAŢII DIN AFGANISTAN - OPERAŢIILE LETALE
Locotenent-colonel Cornel SCURT
Căpitan Florin ŞTEFĂNESCU

 

Datorită faptului că acest concept este unul de accepţiune mai recentă, întâlnim, aşa cum este şi normal,  mai multe definiţii ale războiului asimetric.

Să începem cu definiţia din "Dicţionarul explicativ al limbii române", unde asimetria este definită ca lipsă de simetrie. Cum însă simetria semnifică "proprietatea unui ansamblu spaţial de a fi alcătuit din elemente reciproc corespondente şi de a prezenta, pe această bază, anumite regularităţi: proporţionalitate, concordanţă, armonie între părţile unui tot, între elementele unui ansamblu etc., distribuţie egală, regulată, armonioasă a părţilor unui tot, a elementelor unui ansamblu, … "1, rezultă că asimetria este o caracteristică a proceselor şi fenomenelor materiale şi imateriale, dată de tot ceea ce le diferenţiază şi particularizează în relaţia dintre ele.

Războiul modern devine din ce în ce mai puţin o confruntare directă între două armate ale unor state sau alianţe, şi tot mai mult o confruntare între două forţe disproporţionate economic şi militar, în care fiecare parte încearcă să găsească noi tehnici de a câştiga lupta.

Războiul asimetric  poate fi privit ca  un tip de război în care o forţă superioară, pregătită după o anumită doctrină,  se confruntă cu un oponent dificil de identificat şi de lovit şi cu care nu poate stabili un dialog coerent şi permanent.

Sunt astfel estimate trei domenii potenţiale ale războiului asimetric:

1.  natura asimetrică a oponentului însuşi;
2.  natura asimetrică a idealurilor oponentului;
3. metodele asimetrice pe care un oponent le-ar putea adopta pentru a contracara avantajul calitativ şi cantitativ al adversarului şi pentru a-i submina voinţa, credibilitatea şi influenţa.

Conform conceptelor militare, ameninţarea asimetrică este o ameninţare care emană din potenţiala utilizare a unor mijloace sau metode de evitare a potenţialului unui oponent, concomitent cu exploatarea punctelor slabe, în scopul obţinerii de rezultate disproporţionate2. Totodată, războiul asimetric poate fi înţeles ca un conflict care eludează deopotrivă atât legile păcii, cât şi pe cele ale războiului şi care, prin urmare, poate fi interpretat la fel de vechi ca însuşi războiul, întrucât totdeauna a existat o confruntare între cel puternic (sau alianţa puternică) şi cel slab.

Dacă vom pleca de la înţelegerea termenilor de "terorism", "insurgenţă" sau "gherilă" vom constata că acestea, alături de altele, sunt forme ale acţiunii sau reacţiei de tip asimetric.

Aşa cum afirmam, războiul asimetric este studiat încă din anii ’90 şi s-a putut observa că, într-un fel, majoritatea războaielor de până acum au avut şi laturi asimetrice.  Asimetria este o cale importantă spre eficacitatea acţiunilor teroriste. Terorismul dă grupurilor mici mijloacele pentru a ataca cu succes o forţă mai mare, pe care nu ar putea-o angaja într-o acţiune militară de tip clasic.

Insurgenţa este mişcarea organizată ce urmăreşte răsturnarea guvernului constituit prin utilizarea acţiunilor subversioniste şi a conflictului armat. Puterea politică este principala ţintă a insurgenţei3.

Contra-insurgenţa este reprezentată de acele acţiuni militare, paramilitare, politice, economice, psihologice sau acţiuni civice adoptate de guvern pentru a înfrânge insurgenţa4.

Tacticile insurgente sunt menite să slăbească puterea combativă a inamicului şi să câştige sprijinul populaţiei. Tacticile insurgenţilor vizează următoarele direcţii:

• dacă trupele aliate apar - elementele insurgente dispar;
• dacă trupele aliate se apără - elementele insurgente hărţuiesc;
• dacă trupele aliate se retrag sau au un punct slab - elementele insurgente atacă.

Tacticile insurgente (de guerilă) sunt în general bazate pe celule mici care desfăşoară acţiuni bazate pe tehnicile de infanterie, folosesc intens informaţiile culese, planifică detaliat acţiunile, folosesc tehnici simple de manevră, surprindere, infiltrare şi de subminare a moralului inamicului (forţelor aliate). Bazele de dispunere a forţelor de guerilă sunt bine securizate şi beneficiază de o reţea de avertizare timpurie bine pusă la punct, formată din luptători şi din civili simpatizanţi ai acestora.

Operaţiile împotriva forţelor insurgente sunt menite să stabilească controlul ariilor de rezistenţă, să elimine forţa insurgentă, să sprijine reconstrucţia şi restabilirea ordinii. Aşadar, se pot contura două mari direcţii de combatere a insurgenţei, respectiv operaţii letale şi operaţii non-letale.

 

Operaţiile letale

Cea mai bună metodă de a separa insurgenţii de populaţia civilă este eliminarea acestora. Acest lucru nu este întotdeauna posibil, iar forţele aliate încearcă să creeze un mediu ostil insurgenţilor, urmărind câştigarea simpatiei populaţiei civile.

Obiectivele generale ale operaţiilor letale sunt:

- securizarea, protejarea şi separarea populaţiei civile de forţele insurgente;
- neutralizarea/ înfrângerea forţelor insurgente5.

 

Încercând o nouă strategie în abordarea operaţiilor letale prin conceptul  "Găseşte, fixează, distruge şi exploatează" versus "Caută, curăţă, menţine şi construieşte" se urmărea îndeplinirea câtorva etape esenţiale necesare dobândirii şi exploatării succesului, iar acestea erau:

1. Descoperă
2. Fixează
3. Loveşte
4. Exploatează

Ultimul concept – "Exploatează" nu apărea foarte des, în lucrările de specialitate fiind întâlnite doar primele trei etape.

Operaţiile Combat au ca ţintă primară elementele de guerilă din forţele insurgente.

Tacticile Combat îndreptate împotriva guerilei sunt destinate găsirii inamicului în funcţie de mărimea acestuia, fixării acestuia, iar ulterior, distrugerii lui. Aceste trei etape sunt urmate de ultima etapă -"Exploatează".  O atitudine defensivă a unei patrule aflată în arie permite insurgenţilor să concentreze forţe superioare, implicit să producă pierderi severe dar şi scăderea moralului6.

Aceste patru etape au un pronunţat caracter ofensiv/agresiv, lucru de altfel necesar pentru a menţine iniţiativa în teatrul de operaţii din Afganistan. În ultima vreme, dorindu-se punerea accentului pe populaţie şi diminuarea rolului acţiunilor ofensive din teatrul de operaţii, sunt folosite alte etape, acestea fiind:

1. Caută
2. Curăţă
3. Menţine
4. Construieşte

Se observă că, spre deosebire de primele etape în care doar ultima avea un caracter mai puţin ofensiv, în noua concepţie, două din cele patru etape sunt îndreptate către populaţie, ca principal obiectiv al luptei contra-insurgenţei.

În practică au fost întâlnite două nivele de angajare letală a insurgenţilor. Primul nivel este cel local, în care forţele coaliţiei acţionează împreună cu forţele ANSF, fiind angajate în antrenarea şi monitorizarea acestora (ETT, ANA Traning sau PMT) pentru descoperirea, fixarea şi neutralizarea forţelor insurgente de mici dimensiuni dar care sunt bine echipate şi dotate. Al doilea nivel de angajare este cel al forţelor regulate ale coaliţiei sau ale naţiunii-gazdă împotriva forţelor principale ale insurgenţilor. Astfel de operaţii se desfăşoară în provinciile din sudul Afganistanului, în special în provinciile HELMAND şi KANDAHAR.

În lupta la nivel local împotriva insurgenţei, cele mai eficace subunităţi ce pot fi angajate sunt subunităţile de nivel companie, care pot opera cu uşurinţă în interiorul comunităţilor sau a grupurilor pentru a putea descoperi, fixa şi distruge inamicul.

Plecând de la posibilităţile în timp şi spaţiu a unităţilor dislocate în baze se poate estima că:

• Un pluton poate securiza o bază şi poate, cel mult, să trimită un QRF de nivel grupă la o distanţă în care pot fi sprijiniţi de mijloacele de foc avute la dispoziţie (ex.artileria sau aruncătoarele din bază) sau de către CAS – sprijin aerian apropiat.
• O companie poate securiza o bază şi poate desfăşura acţiuni de nivel pluton întărit în interiorul ariei de operaţii, păstrând o forţă de nivel pluton pentru QRF.
• O structură de forţe de nivel batalion sau batalion întărit poate securiza o bază şi poate desfăşura acţiuni de nivel 1 - 2 companii întărite, ceea ce comportă acţiuni letale şi non-letale specifice operaţiilor de stabilitate şi sprijin.

În concluzie, succesul pe termen lung al acţiunilor de contra-insurgenţă depinde de modul în care populaţia îşi asumă responsabilitatea propriilor probleme şi acceptă autoritatea guvernului ales.

 

BIBLIOGRAFIE:

1.  Headquarters, Department of the Army, FM 3 – 24 / Counterinsurgency, Washington DC, 2006.

2.  Col. prof. dr. Viorel Ostropel,  Conflictele armate şi hărţuirea, în "Revista Academiei", Sibiu, 2002.

3. Steven Metz & Douglas V. Johnson II - Asymmetry and US Military Strategy: Definition, Background, and Strategic Concepts – Report, Strategic Studies Institute, US Army War College, January 2001.

4. Dr. Gheorghe Văduva, Războiul asimetric şi noua fizionomie a conflictualităţii armate, Editura  Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", Bucureşti, 2007.

5. Headquarters, Department of the Army, FMI 3-07.22- Counterinsurgency Operations, Washington DC, 2006.

6.  Octavian Manea, Reţeta Obama pentru Af-Pak,  "Revista 22"  – Politică externă, 2009.

 

NOTE
pxv

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan",  Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998. inapoi

2. Ministerul Apărării, AAP 6 – Glosar NATO de termeni şi definiţii (engleză, franceză şi română), Ministerul Apărării, Bucureşti, 2007. inapoi

3. Department of Defense,  JP 1-02 Dictionary of Military and Associated Terms, 2009. inapoi

4. Ibidem. inapoi

5. Center for Army Lessons Learned (CALL), Handbook – "Southern Afghanistan COIN Operat", Fort Leavenworth, 2006. inapoi

6. Idem. inapoi





 

 

 

 

Efectele globale ale istoriei conflictelor din Orientul Mijlociu

 

Operaţii specifice războiului de tip asimetric - Contra-insurgenţa în teatrul de operaţii din Afganistan - operaţiile letale

 

Operaţii specifice războiului de tip asimetric - Contra-insurgenţa în teatrul de operaţii din Afganistan - operaţiile non-letale ca operaţii decisive

 

Tehnici şi proceduri specifice utilizate de vânătorii de munte în terenul muntos din teatrele de operaţii

 

Opinii privind cooperarea civili–militari, condiţie de bază pentru succesul misiunilor internaţionale

 

 

  Webdesign LTC Dragos Anghelache