Titlu

PUBLICAŢIE EDITATĂ DE STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

HOME EVENIMENT TEATRE DE OPERATII OAMENI SUB ARME TEHNICA MILITARA SI ARMAMENTE
Numărul 2 din iulie 2009

Supravieţuire
în tabăra militară Rânca

Locotenent Andreea POPESCU

La începutul lunii mai, în tabăra militară de la Rânca a fost cantonat un pluton de cercetare al Batalionului 20 Infanterie "Scorpionii Negri" din Craiova care, în perioada 4-8 mai, s-a instruit în pădurile din Munţii Parâng.

În patrulare

Foto: locotenent Andreea POPESCU

Săptămâna petrecută în tabăra de la Rânca a fost un adevărat test de supravieţuire pentru militarii craioveni. Vremea a fost capricioasă, a plouat zilnic mocăneşte iar temperatura scăzută s-a resimţit din plin la altitudinea de 1.650 metri din Rânca.

Cabana militară este - pentru cei care au curajul să străbată drumul dificil de acces spre Rânca - un adevărat test de supravieţuire. În unele zile electricitatea este întreruptă, încălzirea se face greoi în camerele friguroase ale cabanei, apa caldă este doar în ibric pe plită, dar pentru cercetaşi condiţiile dificile duc la adevărata instrucţie. 

Plutonul de cercetare, format din 14 militari conduşi de sublocotenentul Ciprian Tudor, a executat în tabăra de munte traiul în condiţii de izolare, supravieţuirea, aplicaţiile în teren: ambuscada, tactica de specialitate, ore de topografie şi activităţi în comun cu salvamontiştii locali. 

Se ştie că militarii Batalionului 20 Infanterie au executat misiuni în teatrele de operaţii şi că "Scorpionii Negri" sunt soldaţi cu experienţă. Pe cunoştinţele subordonaţilor săi s-a bazat şi comandantul de pluton, sublocotenentul Ciprian Tudor, absolvent al Academiei Forţelor Terestre în 2008. Acesta s-a prezentat la Batalionul 20 Infanterie cu două săptămâni înainte de începerea taberei de munte, şi-a luat plutonul de cercetare în subordine, manualele de instrucţiuni şi a primit şi dat primele ordine din postura de comandant pluton. Sublocotenentul Tudor ne-a mărturisit că "era mai bine ca subordonat, aşteptam să primesc ordine şi le executam. Acum e mai greu, eu trebuie să dau ordine. Nu ştiu cum să vorbesc cu fiecare om din pluton în parte, pentru că sunt persoane mai în vârstă decât mine, iar în şcoală eu am fost învăţat să respect totul, mai ales că toţi îmi erau superiori". A ales să urmeze specialitatea cercetare pentru că au fost locuri libere şi repartiţia mai aproape de casă, de Piteşti. Temerile în ceea ce priveşte cariera lui militară îl fac să spere să ajungă măcar până la gradul de maior, acelaşi grad cu care şi-a încheiat şi tatăl său cariera militară.

Lecţia de supravieţuire: focurile

Foto: locotenent Andreea POPESCU

Sublocotenentul Tudor se bazează pe oamenii săi. Ştie că au experienţă şi momentan el învaţă de la ei. L-am întrebat dacă realitatea de acum seamănă cu visele pe care le avea în şcoală? Răspunsul său a fost unul previzibil:"Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg", dar e încă entuziast şi se simte bine, oricum "sunt încă la şcoală pentru că mai am multe de învăţat iar tabăra e un bun prilej de a-mi cunoaşte plutonul", a mai adăugat sublocotenentul. 

Plutonierul Valerică Pătra este omul de bază al comandantului de pluton, iar sergentul Vlad Iancu şi caporalii Teodor Samfira şi Marius Băluţă sunt câţiva dintre militarii cu experienţă, cunoscători ai meseriei de cercetaş. Aceştia au construit trei tipuri de adăpost: tip con, sub un copac căzut, la tulpina unui copac, din crengi; cinci tipuri de foc: grătar, înclinat, haiducesc, pentru teren mlăştinos, îngropat. Învăţăcei le-au fost militarii voluntari Ionuţ Nicolae şi Teodor Tare, primul fiind militar de câteva luni, iar celălalt mutat de puţin timp în interes de serviciu în garnizoana Craiova.

Primul ajutor şi transportul răniţilor

Foto: locotenent Andreea POPESCU

Cu toţii mi-au spus că se înţeleg foarte bine cu comandantul lor, dar speră ca acesta să rămână la pluton pentru mai mult timp, fiindcă cei dinaintea lui au avansat repede din această funcţie deoarece "plutonul de cercetare e o rampă de lansare".   

Legătura dintre cercetaşii militari şi salvamontul din Rânca este una veche şi trainică ce a început în urmă cu câţiva ani cu ocazia unor acţiuni în comun, în sezon de iarnă, unde pericolul a fost ridicat. De atunci au păstrat legătura şi, în fiecare sezon, fie iarnă sau vară, au acţiuni în comun. În această tabără, în luna mai, militarii craioveni au colaborat cu Carlos Taşcău, reprezentantul salvamontului Gorj ce acţionează în zona Parâng-Rânca cu intervenţii montane. Împreună au făcut schimb de cunoştinţe, cercetaşii militari prezentând câteva tehnici de supravieţuire, iar salvamontistul Carlos Taşcău tipuri de noduri de siguranţă, o asigurare foarte simplă dar eficientă, care rezistă la o greutate mare şi poate fi realizată de o singură persoană. Totodată, militarii şi salvamontistul au realizat transportul în zonă accidentală a unei persoane rănite.

Sus
BIROURI REDACŢIONALE RADIO DIN ORGANICA S.M.F.T.
Webdesign: LTC Dragoş ANGHELACHE