Header image

BULETIN DE TEORIE MILITARĂ EDITAT DE
STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

|
|
|
|
|
|
 
 
 
 

 
 

CONSIDERAŢII PRIVIND MENTENANŢA TEHNICII ÎN DEŞERT ŞI ÎN CONDIŢII CU TEMPERATURI RIDICATE

Locotenent-colonel inginer dr. Ionel LOŢAN

 

Zona geografică a teatrului de operaţii implică noi provocări în domeniul asigurării mentenanţei tehnicii şi echipamentelor. Tehnica militară de producţie autohtonă şi nu numai aceasta a fost proiectată să îndeplinească anumiţi parametri tehnico-tactici specifici condiţiilor geo-climatice a ţărilor de origine. Drept urmare, tendinţa de prezentare unilaterală numai a neajunsurilor tehnicii militare autohtone, neajunsuri derivate în principal din condiţiile geo-climatice antagonice în care este exploatată tehnica proiectată pentru climă temperat continentală, reprezintă o abordare nerealistă şi neeconomică.

Ţările supradezvoltate economic, cu un avans tehnologic şi cu multiple surse de materii prime nu îşi permit luxul de a scoate din înzestrare categoriile de tehnică militară decât după parcurgerea în medie a două, trei modernizări de-a lungul ciclului de viaţă al produsului. Aceste modernizări sunt rezultatul analizei funcţionale a produselor interpretate în contextul interacţiunii cu condiţiile geo-climatice şi vizează modificarea structurală a elementelor ce nu au comportare satisfăcătoare cu păstrarea celorlalte elemente ce şi-au dovedit fiabilitatea în timp.

Ca urmare, este foarte important a se reconsidera activitatea  de cercetare a terenului în care se desfăşoară acţiunile militare prin prisma analizei solului, a caracteristicilor  fizice ale reliefului şi a caracteristicilor climatice,  harta regimului pluviometric, al temperaturilor etc., astfel încât aceste date să stea la baza realizării caietelor de sarcini necesare modernizării tehnicii militare alături de cerinţele tehnico-tactice impuse de cerinţele operaţionale. 

Pentru teatrul de operaţii din Afganistan, analiza mineralogo-petrografică1 indică existenţa unui nisip fin-prăfos, cu elemente cenimetrice rare de rocă (calcare şi calcare cristaline albe şi cenuşii negricioase).

Partea cea mai fină-prăfoasă este de natură carbonatică (CaCO3), prin reacţia pe care o face cu o soluţie de HCl diluată 10% şi silicioasă conform analizelor chimice efectuate prin spectrofotometria de raze X. Acesta reprezintă un material rezultat din dezagregarea mecanică şi chiar alterarea chimică a unor roci carbonatice şi a unor şisturi cristaline.

În acest context există posibilitatea existenţei a două arii-sursă de roci preexistente pe seama cărora a rezultat acest material:

– partea silicioasă  are ca arie sursă şisturile cristaline bogate în cuarţ (SiO2) provenite din transportul eolian;
– partea carbonatică provine din roci calcaroase (posibil rocile din infrastructura drumului).
Analiza microscopică a probelor prelevate indică existenţa următoarelor componente:
–  argilă prăfoasă de natură  calcaroasă;
– praf silicios alcătuit din granule fine rotunjite, semirotunjite şi, mai rar, colţuroase de cuarţ (SiO2);
– nisip fin, mijlociu şi mare alcătuit din granule fine predominant cuarţitice şi granule de calcare şi calcare cristaline;
– pietriş fin alcătuit din granule predominant calcaroase semirotunjite şi colţuroase, rar granule de cuarţ (SiO2) şi foarte rar fragmente de şisturi cristaline (micaşist).

Ponderile diferitelor componente şi granulaţiile acestora sunt reprezentate în fig.nr.1 şi fig.nr.22.

Nr. probă Denumire rocă Diametrul particulei Cantit. procentuale [%]
1.
Nisip probă
2
16,007
1,6
2,587
1,25
5,388
1
2,443
0,8
3,607
0,63
5,001
0,4
6,467
0,2
10,296
0,1
4,964
0,063
6,603

 

ANEXA l - Proba l
Diagrama distributiei granulometrice

d<0,002 mm

0

% argilă

0,25...0,50 mm

16,75

% nisip mijlociu

0,002...0,005 mm

0

% argilă

0,50 ... 2,0 mm

19,02

% nisip mare

0,005...0,05  mm

0

% praf

2,0 ... 20 mm

16,007

%  pietriş mic

0,05 ... 0,25 mm

11,56

% nisip fin

20 ... 70 mm

0

%  pietriş mare


Fig. nr.1

 

Nr. probă Denumire rocă Diametrul particulei Cantit. procentuale [%]
1.
Nisip probă
0,001562686
10,008577
0,000901266
12,764741
0,000510594
12,764741
0,000246211
22,338297
0,000141094
19,147111
0,000106055
19,147111
0,0000540268
3,8294223

 

ANEXA 2 - Proba 1

Diagrama distributiei granulometrice

d<0,002mm

100

% argilă

0,25...0,50mm

0

% nisip mijlociu

0,002...0,005mm

0

% argilă

0,50 ... 2,0mm

0

% nisip mare

0,005...0,05 mm

0

%praf

2,0 ... 20 mm

0

% pietriş mic

0,05 ... 0,25 mm

0

% nisip fin

20 ... 70 mm

0

% pietriş mare

Fig.nr.2

 

În concluzie, roca prezentă în această zonă de operaţiuni militare reprezintă un nisip argilo-prăfos cu elemente de pietriş mic, fapt ce are o implicaţie directă, majoră şi imediată în domenii privind:

– reproiectarea atât a sistemelor de filtro-ventilaţie a tehnicii, cât şi a celorlalte sisteme ce concură la atingerea parametrilor dinamici nominali;
– ajustarea corespunzătoare a timpului mediu de bună funcţionare ca dată operaţională principală în planificarea acţiunilor militare prin estimarea corectă a coeficientului de operativitate (Cop), ce se defineşte ca fiind raportul dintre cantitatea detehnică, de o anumită categorie, avută la dispoziţie, bună, şi necesarul prevăzut în statele de organizare;
– adoptarea unor măsuri tehnico-organizatorice pe linia mentenanţei tehnicii militare specifice zonelor deşertice şi cu temperaturi ridicate.

Pentru exemplificarea unora dintre măsurile tehnico-organizatorice ce trebuiesc luate în cazul exploatării tehnicii în zonele deşertice cu variaţie importantă a gradientului temperaturilor diurne/nocturne, putem analiza transportorul amfibiu blindat TAB-77.

Pot fi adoptate măsuri cum ar fi:

• micşorarea parcursului normat între schimburile de ulei datorită granulaţiei foarte fine a particulelor de praf şi folosirea unor uleiuri sintetice sau semisintetice pentru motoare şi transmisii care să poată acoperi gama de temperaturi şi variaţii ale acesteia, diurne/nocturne;
• îmbunătăţirea sistemului de filtrare a aerului de admisie în motor prin montarea unor filtre tip "cyclone" care să permită asigurarea unui prag de filtrare adaptat condiţiilor extreme de funcţionare;
• întocmirea unor manuale ilustrate de mentenanţă a tehnicii din teatre cu prevederea unor operaţiuni de întreţinere prin desprăfuire, cu frecvenţă ridicată (săptămânală), a filtrelor de aer şi a radiatoarelor;
• introducerea în caietele de sarcini destinate achiziţionării serviciilor de pregătire a tehnicii pentru exploatarea în zone calde a cerinţei de înlocuire integrală a elementelor de cauciuc care să aibă compoziţia chimică şi proprietăţile fizico-mecanice în conformitate cu gama de temperaturi şi condiţii de funcţionare compatibile teatrului de operaţii. Acestor condiţii de funcţionare la temperaturi şi de abraziune ridicate trebuie să li se adauge specificaţia de rezistenţă la produse petroliere. Totodată, este absolut necesară folosirea unor lichide de frână de tip DOT4, pe bază de poliglicolietieri, care asigură performanţe superioare  funcţionării instalaţiilor de comandă a ambreiajelor, eliminând scoaterile frecvente din funcţionare ale acestora;
• înlocuirea pompelor de injecţie rotative ale transportoarelor TAB 77 cu pompe de injecţie în linie (activitate care presupune demontarea motoarelor de pe autovehicul, înlocuirea capacului distribuţiei, a conductelor de înaltă presiune şi a pompei), pentru a se asigura o funcţionare mai stabilă cu uzuri mai mici, având în vedere folosirea carburantului unic ce nu mai poate asigura nivelul de onctuozitate echivalent motorinei. Această modificare are ca efect benefic direct şi major asigurarea posibilităţii sincronizării motoarelor cu implicaţii în reducerea uzurii elementelor de transmisie (cutii viteză, cutii distribuţie şi reductoare roată) datorită eliminării fluxurilor de putere rezistente;
• executarea reviziilor/reparaţiilor capitale la toate organele vitale ale autovehiculelor înainte de participarea la misiuni în teatrul de operaţii, fără a se ţine cont de rulajul anterior, cu asumarea unor costuri iniţiale acceptabile economic, în comparaţie cu eventualele costuri de reparaţie în teatrul de operaţii. Acest lucru este justificat de faptul că şi în cazul unor rulaje mici starea tehnică a autovehiculelor este precară datorită unor cauze obiective cum ar fi:

- exploatarea tehnicii se face de către personal ce nu are pregătire suficientă în domeniul mentenanţei;
- lipsa unor materiale în cadrul activităţilor de întreţinere din unităţi a condus la neexecutarea  unor operaţiuni importante asigurării parametrilor de fiabilitate prognozaţi;
- schimbarea frecventă în unităţi a personalului ce încadrează tehnica, precum şi redistribuirea tehnicii între unităţi;
- folosirea pe rulaje scurte a tehnicii, neputându-se asigura un regim funcţional majoritar la parametrii nominali ai motoarelor;

• folosirea bateriilor de acumulatoare cu gel care asigură un termen  mai lung de funcţionare la parametri nominali şi nu necesită lucrări de mentenanţă;
• folosirea pe toată durata anului a lichidului antigel pentru a se evita deteriorarea elementelor componente ale instalaţiei de răcire datorită coroziunii şi depunerilor calcaroase favorizate de funcţionarea la un regim de temperatură înaltă. Totodată, este protejată şi pompa de apă prin asigurarea onctuozităţii necesare bunei funcţionări a presetupei (elementului de etanşare), evitând supraîncălzirea şi posibila avariere a motorului.

Pe lângă măsurile de ordin tehnic sus-menţionate pot fi luate şi următoarele măsuri organizatorice:

• asigurarea în teatre a unor cantităţi suficiente de organe mari ale autovehiculelor cum ar fi motoare, cutii viteze, cutii distribuţie, punţi motoare, transmisie cardanică, electromotoare, generatoare de curent etc., astfel încât grupa de mentenanţă să fie folosită doar la schimbul de agregate pentru a i se crea timpul suficient executării lucrărilor de întreţinere periodice. În prezent, formaţiunea de mentenanţă execută repararea acestor ansambluri cu consum important de manoperă;
• regândirea dotării autoatelierelor din teatrele de operaţii cu SDV-uri şi materiale specifice de ultimă generaţie care să permită creşterea ritmului de reparaţie/întreţinere al autovehiculelor concomitent cu reducerea efortului fizic al operatorului (pistoale pneumatice, aparate de sudură, instalaţii de decapare/spălare sub presiune, materiale de etanşare, blocare, degripare, revelatoare de fisuri etc.);
• revederea statelor de încadrare a formaţiunilor de mentenanţă în sensul creşterii acestora până la nivelul de 15 persoane (minimum) – 27, 30 persoane (optim) cu efecte benefice asupra timpului de recuperare post-misiune al echipajelor astfel încât membrii acestora să se poată concentra numai pe executarea misiunilor ce necesită o atenţie deosebită datorită deplasării potenţiale pe terenuri cu D.E.I.;
• instruirea personalului tehnic în batalioanele de mentenanţă, înainte de plecarea în teatrele de operaţii.

Prezentele consideraţii au fost exprimate prin prisma experienţei personale, nu au pretenţia de a fi epuizat problematica deosebit de complexă legată de mentenanţa tehnicii în condiţiile deşertice din teatrele de operaţii, ci din contră, reprezintă o provocare a personalului tehnico-ingineresc din armată pentru găsirea şi adoptarea unor măsuri care să vină în sprijinul forţelor combatante şi, de ce nu, şi o provocare în elaborarea unui plan integrat de revitalizare a industriei româneşti de armament.

 

NOTE:
pxv

Potrivit buletinului de analiză mineralogo-petrografică, analist dr.ing. Csaba Lorinţ, geolog Dumitru Popescu.

Potrivit buletinelor de încercare-analist drd. ing. Ciprian Danciu.

    

 





Consideraţii privind mentenanţa tehnicii în deşert şi în condiţii cu temperaturi ridicate

 

 

 

  Webdesign LTC Dragos Anghelache