Header image

BULETIN DE TEORIE MILITARĂ EDITAT DE
STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

|
|
|
|
|
|
 
 
 
 

 
 
CURSUL DE COMANDO RANGERS, OPERAŢII SPECIALE, SUA. SELECŢIE ŞI INSTRUIRE (1)
Căpitan asist. univ. drd. Horaţiu-Adrian NEAGOIE

 

"Nu pentru cei neputincioşi ori slabi de înger"

Armata României dispune de extraordinar de mulţi militari, deopotrivă ofiţeri sau subofiţeri, care doresc să-şi încerce limitele fizice şi psihice, să devină mai buni şi mai bine pregătiţi, lideri excepţionali. Pe vremea înscrierii la Cursul de Rangeri găseam foarte puţine informaţii despre aceste forme de pregătire, disparate şi fără nicio conexiune sau, cel puţin, nu le înţelegeam. Senzaţia care te cuprindea te făcea să te întrebi în permanenţă: De unde să încep pregătirea? Unde vreau să ajung? Ce mă aşteaptă? Pe atunci ştiam doar că trebuie să am o condiţie fizică excelentă, coroborată cu un nivel de pregătire psihică pe măsură, să accept fără şovăială toate provocările ce vor urma – asta în cazul în care doream ca la finalul cursului să fac parte din procentajul de reuşită de aproximativ 25%. Datorită faptului că în sistemul nostru de instruire nu s-a introdus încă o formă de pregătire de acest tip, rămâne încă un gol de acoperit privind procesul de selecţie şi pregătire.

 

Scurt istoric

Mulţi consideră istoria rangerilor americani ca fiind o legendă plină de culoare, curaj, dăruire şi leadership excepţional, o poveste a acelor oameni ale căror calităţi în luptă au fost arareori egalate ori depăşite.

La începuturile lor, rangerii au acţionat doar în misiuni defensive, până când Compania Independentă de Rangeri a lui Benjamin Church, originar din Colonia Plymouth, a făcut cu succes dovada abilităţilor şi eficienţei în luptă în raidurile din zonele indiene ostile, pe timpul războiului Regelui Philip din 1675. Mai târziu, maiorul Robert Rogers, un nativ din New Hampshire, a recrutat nouă companii de colonişti americani pentru a lupta sub comanda sa de partea britanicilor, pe timpul războaielor cu francezii şi indienii. Tehnicile şi metodele folosite de maiorul Robert Rogers în pregătirea luptătorilor şi desfăşurarea operaţiilor au devenit caracteristici specifice acestora, astfel că acesta a fost primul care le-a capitalizat şi încorporat într-o doctrină de luptă a unei forţe luptătoare permanent organizate.

Metodele de luptă folosite de rangeri au fost mai departe dezvoltate şi perfecţionate de alţi lideri în perioadele ce au urmat, printre care îi amintim pe colonelul Daniel Morgan cu oamenii săi,"Morgan’s Riflemen", Francis Marion, numit şi"Vulpea mlaştinilor" în Războiul Revoluţionar, ori John S. Mosby în Războiul Civil. O dată ce SUA au intrat în al doilea război mondial, unităţile de rangeri au adăugat pagini întregi istoriei, pe vremea când maiorul William O. Darby a organizat şi activat primul Batalion de Rangeri în 19 iunie 1942, compus din luptători aleşi personal de acesta. Următoarele batalioane de rangeri şi-au dovedit rapid utilitatea şi eficienţa, luptând pe coasta Franţei alături de comandourile britanice şi canadiene (Operaţiunea Dieppe Raid), în Africa de Nord, Sicilia şi campaniile italiene, ori în"Ziua-Z" pe timpul invaziei din Normandia, pe Plaja Omaha.

În perioada de după Războiul din Coreea, datorită eficienţei dovedite în luptă de către unităţile de rangeri, Departamentul Apărării al SUA decretează în octombrie 1951 formarea unui Departament Rangers, al cărui scop era, conform directivei Şefului Statului Major General al SUA, Generalul J. Lawton Collins,"...extinderea pregătirii de tip Ranger tuturor unităţilor active din Armata SUA". Astfel, s-au pus bazele constituirii primului curs de instruire cu specific Rangers. Obiectivul principal era creşterea standardelor de instruire în toate unităţile de luptă, astfel încât"...la fiecare companie să existe cel puţin un ofiţer ranger, iar la fiecare pluton cel puţin un subofiţer ranger".

Memorialul Ranger, dedicat tuturor rangerilor – trecut, prezent, viitor
Memorialul Ranger, dedicat tuturor rangerilor – trecut, prezent, viitor

După terminarea Războiului din Vietnam s-a recunoscut necesitatea formării unei forţe de reacţie mobilă, astfel că au fost activate, rând pe rând, primele trei unităţi de luptă de rangeri, de nivel batalion. Curând au fost activate: Cartierul General Regimental, Compania Ranger de Stat Major, a crescut numărul luptătorilor din aceste unităţi la peste 2.000, punându-se astfel bazele Regimentului 75 Rangeri. Prima probă de foc a acestei noi structuri a fost participarea în cadrul Operaţiunii"Just Cause" din Panama, în 1984. Au urmat mai apoi operaţiunile:"Desert Storm" în Arabia Saudită în 1991;"Restore Hope" în Somalia în 1993;"Uphold Democracy" în Haiti în 1994;"Joint Guardian" în Kosovo în 2000-2001;"Enduring Freedom" în Afganistan în octombrie 2001;"Iraqi Freedom" în Irak în martie 2003.

 

Generalităţi

Unităţile de rangeri ocupă un loc special în pleiada forţelor destinate să desfăşoare acţiuni cu caracter special, alături de cele ale Beretelor Verzi, Navy Seals, Marine Recon şi paraşutişti.

Cursul de Comando Rangers – Operaţii Speciale este considerat în Armata SUA ca fiind cel mai greu curs de leadership pe bază de voluntariat, piatra de încercare în cariera oricărui militar, indiferent de grad, funcţie ori specialitate. Acesta se desfăşoară pe parcursul a 62 de zile şi este împărţit în trei faze ori perioade de pregătire: faza de pregătire din Fort Benning, la Batalionul 4 Instrucţie Rangeri (Camp Rogers, Camp Darby), faza de pregătire de Munte, la Batalionul 5 Instrucţie Rangeri (Camp Merrill din Munţii Yonah) şi faza de pregătire de Mlaştină, Batalionul 6 Instrucţie Rangeri (Camp Rudder din mlaştinile Floridei). Filozofia cursului se bazează pe împingerea limitelor fizice şi mentale ale militarilor către extrem. Instruirea este continuă şi se desfăşoară în condiţii deosebit de grele, sub stres, monitorizare şi evaluare permanente, însoţite tot timpul  de privaţiunile de somn (0-4 ore/noapte) şi hrană (2.200-2.800 calorii/zi).

Cursul propriu-zis este precedat de o perioadă de"aclimatizare", timp de 14 zile, denumită"Cursul de pre-ranger", în care primele şapte zile reprezintă o oglindă a primei săptămâni din prima fază a Cursului de Rangeri – Săptămâna fazei de evaluare ranger (RAP Week), însă la un nivel mai redus, iar următoarele şapte zile sunt destinate instruirii, îndrumării şi consilierii studenţilor pe timpul parcurgerii fazei de patrulare. Acest curs pre-ranger face primul pas important înspre asigurarea succesului ulterior al candidaţilor, prin evaluarea aptitudinilor fizice şi psihice, instruirea privind procedurile de conducere a trupelor, pregătire a ordinelor de luptă şi a patrulelor de cercetare şi luptă la standardele cerute de Şcoala de Rangeri (US Army Ranger School). De asemenea, studenţii candidaţi trebuie să fie în măsură să execute la intrarea în curs minimul de 49 flotări, 59 abdomene şi să alerge 5 mile în maximum 40:00 minute. Adiţional, aceştia vor fi verificaţi la testul de luptă de supravieţuire în apă, orientare în teren, probe specifice rangers, marş forţat, pista cu obstacole, patrulare şi evaluare în cadrul grupei. Pentru a putea participa la selecţie, candidatul trebuie să întrunească o serie de condiţii: să fie cel mai bun din unitatea din care provine; să fi participat de maximum trei ori la selecţie şi pregătire; să fie foarte pregătit fizic şi psihic. Pot participa ofiţeri şi subofiţeri de toate armele şi specialităţile, iar vârsta ideală este între 19-27 ani.

 

Faza de pregătire Benning – Camp Rogers şi Camp Darby

Faza de pregătire Benning reprezintă prima fază a cursului de rangeri şi este destinată evaluării, iar mai apoi dezvoltării deprinderilor specifice, a rezistenţei fizice şi mentale, a călirii şi încrederii în forţele proprii, caracteristici necesare militarului pentru a îndeplini cu succes orice misiune de luptă.

Deplasarea pe o franghie suspendata
Deplasarea pe o frânghie suspendată

Este, de asemenea, destinată învăţării studentului Ranger cum să aibă grijă de el, de colegii şi subordonaţii săi, cum să-şi menţină echipamentul în stare bună de funcţionare, în condiţii de teren şi vreme dificile, pe tot parcursul instruirii. Dacă studentul nu se află în formă fizică maximă la începutul cursului, acesta va avea dificultăţi majore în a ţine pasul cu instruirea de tip Ranger, cu atât mai mult pe parcursul desfăşurării acestei faze.

 

Etapele şi probele fazei de pregătire Benning

Această primă fază este împărţită în două etape. Prima etapă se desfaşoară în Camp Rogers, în zona Fortului Benning şi este compusă din mai multe probe de evaluare, astfel:

• Testul de evaluare al nivelului condiţiei fizice – APFT (Army Physical Fitness Test). Este obligatorie susţinerea verificării pentru grupa de vârstă de 21 ani, indiferent de cea a participanţilor, astfel: 49 flotări, 59 abdomene şi minimum 15:12 minute la alergare pe distanţa de 2 mile (3.2 km) în pantofi sport de alergare. În plus, studenţii trebuie să execute cu uşurinţă şase tracţiuni, cu priză către înapoi;
• Testul de luptă de supravieţuire în apă – CWST (Combat Water Survival Test). Studenţii trebuie să treacă prin toate cele trei probe specifice, prin executarea a:
            1. 15 m de înot cu echipamentul de luptă complet (ţinută de instrucţie, bocanci, ham de purtare, armament individual);
            2. săritură de la înălţimea de 3 m, echipat complet şi legat la ochi;
            3. dezechiparea parţială sub apă a echipamentului din dotare (ham de purtare şi armamentul personal);
• Alergare pe distanţa de 2.5 mile (4 km) –"2.5 mile RUN", urmată imediat de Pista de Călire Psihică MALVESTI –"MALVESTI Confidence Course";
• Marş pe jos pe distanţa de 14.5 mile (> 23 km) –"14.5 Mile Foot March";
• Orientare în teren, ziua şi noaptea –"Day and Night Land Navigation"(LANDNAV);
• Luptă corp la corp cu armamentul din dotare –"Rifle Bayonet Fighting Training";
• Autoapărare –"Hand-To-Hand Training".

Condiţia fizică de nivel superior asigură rezistenţa fizică şi mentală, precum şi călirea, necesare pentru îmbunătăţirea caracteristicilor şi deprinderilor specifice luptătorului RANGER, dedicării, tenacităţii şi încrederii în forţele proprii. Instruirea la apă, orientarea în teren, distrugerile de geniu şi salturile cu paraşuta consolidează pregătirea şi condiţia fizică la nivel general.

A doua parte a fazei de pregătire Benning se desfăşoară în împrejurimile zonei de instruire Camp Darby. Accentul se pune pe tehnicile, tacticile şi procedurile de operare specifice patrulării şi pe executarea de operaţiuni speciale convenţionale, la nivel grupă. Studentul ranger primeşte pregătirea necesară privind formarea abilităţilor speciale necesare pe câmpul de luptă, execută şi trece Pista cu Obstacole"Darby Queen", învaţă şi aprofundează fundamentele patrulării, Ordinul de avertizare, Ordinul de operaţii, precum şi comunicaţii radio. Fundamentele operaţiilor specifice patrulării includ exerciţii de luptă, ambuscade şi patrule de recunoaştere/cercetare, precum şi operaţiuni de asalt aerian.

Această perioadă de pregătire mai este denumită şi"faza de târâre", ca fază iniţială, folosindu-se tehnicile şi procedeele specifice de pregătire, inclusiv pe timpul aplicaţiei tactice de final de fază FTX (Field Training Exercise), ce permite studentului să pună în practică principiile şi tehnicile patrulării în vederea executării cu succes a misiunilor de patrulare, recunoaştere/cercetare şi ambuscade. Studenţii ranger trebuie ca mai apoi să fie apţi să demonstreze nivelul de cunoştinţe şi deprinderi tactice pe timpul executării operaţiilor, conduse atât de cadre/instructori, cât şi de studenţi.

Ca rezultat final, studentul ranger câştigă nu doar experienţă tehnico-tactică, ci şi de leadership, încredere în forţele proprii, şi astfel se pregăteşte să facă mutarea către faza a doua de pregătire, în munţii Yonah.

 

Faza de pregătire în munţi – Camp Merrill

Pe timpul perioadei de pregătire în munţi, studenţii se instruiesc şi aprofundează cunoştinţele în alpinism military şi în executarea operaţiunilor speciale convenţionale în teren muntos, la nivel grupă şi pluton. De-a lungul perioadei, aceştia îşi dezvoltă abilităţile de comandă şi control a unei patrule de luptă până la nivel pluton, alături de cele de planificare, pregătire şi executare a unei varietăţi de alte misiuni specifice.
Instructie alpina, folosind diferite tehnici invatate
Instrucţie alpină, folosind diferite tehnici învăţate

Studentul învaţă în continuare cum să aibă grijă de el însuşi şi de subordonaţii săi, în condiţii montane grele. Terenul muntos, vremea rea, foamea, oboseala psihică şi fizică, coroborate cu stresul emoţional întâmpinat la tot pasul, îi oferă studentului oportunitatea de a-şi aprecia cu exactitate propriile aptitudini, deprinderi şi limite, cât şi ale colegilor săi, "ranger buddies". Pe lângă instruirea specifică operaţiilor de luptă, studentul ranger este pregătit intensiv în alpinism militar timp de cinci zile. În primele trei zile se pune accent pe învăţarea şi exersarea nodurilor, asigurărilor, punctelor de ancorare, mânuirea şi folosirea eficientă a frânghiilor şi se exersează tehnicile de căţărare şi coborâre în rapel. Această perioadă de pregătire alpină culminează cu două zile de exerciţii şi aplicaţii practice în Munţii Yonah, studenţii punând în practică abilităţile şi deprinderile dezvoltate şi perfecţionate în primele trei zile.

Misiunile de patrulare de luptă se execută având ca adversar o forţă de ameninţare echipată convenţional, acţiunile derulându-se conform unui scenariu caracterizat de un conflict de intensitate mică. Aceste misiuni de patrulare se desfăşoară atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, într-o aplicaţie la nivel grupă timp de patru zile (cinci zile la nivel pluton) şi includ deplasări prin zone muntoase, executându-se diferite tipuri de ambuscade (de vehicule şi personal), raiduri (la noduri de comunicaţii, puncte de sprijin de luptă), treceri peste cursuri de apă sau cucerirea unei înălţimi.

Studentul ranger îşi atinge obiectivele în diferite moduri: deplasare prin zonele muntoase aferente, operaţii de asalt aerian pe pantele munţilor, ori marşuri de 8-10 mile (13-16 km) prin zona Tennessee Valley Divide (TVD). Rezistenţa şi dăruirea studentului ranger sunt întinse la maximum iar, în orice moment, acesta poate fi numit în poziţii de leadership, neluându-se în seamă nivelul înfometării sau al epuizării fizice şi psihice.

La finalul acestei faze de instruire în zona munţilor Yonah, studenţii se vor deplasa pe calea aerului sau pe autovehicule către a treia fază de pregătire, în mlaştinile Floridei, ce se va derula în zona de instruire a Camp James E. Rudder, lângă baza forţelor aeriene din Florida, Eglin Air Force Base.

 

Faza de pregătire Florida (junglă şi mlaştini) – Camp Rudder

După ce studenţii au făcut cu succes trecerea de la nivelul grupei la cel al plutonului, aceştia ajung la cea de-a treia fază, a instruirii de tip Ranger, ori cum e numită de mulţi, de căpătâi în Şcoala de Rangeri, şi se desfăşoară în zona de instruire a Camp James E. Rudder (zona de instruire nr. 6), Eglin Air Force Base, Florida. Accentul este pus în continuare pe dezvoltarea deprinderilor funcţionale de luptă, astfel încât studentul trebuie să fie capabil în permanenţă de a opera eficient în orice condiţii de stres mental şi fizic, duse la extrem.

Misiuni de patrulare pe salupe
Misiuni de patrulare pe şalupe"Zodiac" în apele din Florida

Obiectivele sunt îndeplinite pe parcursul desfăşurării exerciţiilor practice, extinse până la operaţiile de patrulare la nivel pluton, într-un mediu total neprietenos, specific mlaştinilor şi junglei.

Instruirea în această fază dezvoltă în continuare aptitudinile studenţilor de a planifica şi conduce operaţii la nivel redus, extinse la operaţii independente, coordonate şi întrunite de paraşutare, asalt aerian, pe şalupe, de apropiere de ţărm, precum şi operaţii de patrulare de luptă (debarcat), în medii cu conflicte de joasă intensitate şi împotriva unui inamic cu tehnică de luptă modernă şi bine pregătit.

Trecerea cursurilor de apa, folosind diferite tehnici specifice
Trecerea cursurilor de apă, folosind diferite tehnici specifice

Faza"Florida" continuă scenariul OPFOR (opposite forces / forţele adverse) progresiv şi realist. Pe măsură ce scenariul se dezvoltă şi se amplifică, studenţii sunt instruiţi în tehnici, tactici şi proceduri de acţiune specifice ce îi ajută să îndeplinească misiunile încredinţate. Aceste tehnici sunt inserate în derularea operaţiilor pe cursuri de apă folosind şalupele, operaţii de apropiere de ţărm, de trecere a cursurilor de apă şi alegerea oportună a momentelor executării acestora, precum şi dezvoltarea deprinderilor necesare pentru a supravieţui şi opera în medii specifice junglei şi mlaştinilor.

Studenţii ranger sunt informaţi în permanenţă despre schimbările ce au eventual loc în cadrul scenariului pe timpul cât se pregătesc şi se instruiesc, urmărindu-se capacitatea acestora de a se adapta la noile cerinţe. Cele zece zile de aplicaţie tactică se derulează într-un ritm foarte alert, la un nivel ridicat de stres, studenţii ranger fiind provocaţi continuu de condiţiile scenariului şi cerinţele misiunilor. Evaluarea abilităţilor acestora în a aplica tehnicile, tacticile şi procedurile învăţate la nivel de unităţi mici este permanentă şi la toate nivelurile şi direcţiile de leadership, cu accent deosebit pe cele necesare îndeplinirii misiunilor specifice raidurilor şi ambuscadelor.

Într-un număr viitor vom detalia cerinţele cursului, pe faze şi etape, din punct de vedere al îndeplinirii standardelor pentru fiecare cerinţă şi obiectiv în parte. Vor fi detaliate şi obiectivele de atins pe timpul Săptămânii Fazei de Evaluare Ranger (Ranger Assessment Phase-RAP Week), dar şi modalităţile şi programul de pregătire în vederea participării la selecţia pentru cursul de Comando Ranger, Operaţii Speciale.

Rangers Lead the Way! Hooah!
 
    

 





Cursul de comando rangers, operaţii speciale, SUA. Selecţie şi instruire (1)

 

Locul, rolul şi misiunile poliţiei militare din Armata României (2)

 

Conflictul între religii şi fizionomia crizelor

 

  Webdesign LTC Dragos Anghelache